CUM GANDESTE O FEMEIE FARA INHIBITII SI PREJUDECATI-6

   Continuam cu lectia de istorie….a sexualitatii, cea inceputa saptamana trecuta, ca doar asa ti-am promis. Sa ne imbogatim cultura si cu altceva decat ceea ce am invatat in scoala. Pentru ca oricum stiu ca in scoala am fost cu totii copii geniali. 

     Ti-am promis ca nu dau note dar ar fi fain sa stiu cum te ajuta cele citite in articolele pe care le voi scrie saptamanal.

     Azi iti povestesc despre  Egiptul antic acolo unde sexualitatea si sexul erau parti importante ale vietii, de la nastere pana pana la moarte, si in viata de dupa moarte.

     Egiptenii credeau ca in viata de dupa moarte oamenii indeplinesc toate activitatile din aceasta viata, inclusiv actul sexual. Pai desigur ca doar nu putem continua doar cu o parte din activitati si mai ales sa uitam de una asa importanta.

     Sexul nu era un subiect tabu iar religia egipteana continea o multime de povesti despre adulter, incest, homosexualitate, masturbare, si chiar necrofilie.

     Pentru egipteni femeile cele mai atractive erau cele fertile pentru ca maternitatea insemna securitatea casatoriei si o buna pozitie in societate.

     Adulterul era interzis. Femeile riscau pedeapsa cu moartea pentru adulter in timp ce barbatii aveau optiunea de a divorta. Pai daca asta stau lucrurile atunci da, putem vorbi despre discriminare in toata regula. Ce bine ca nu am trait in vremurile alea sau poate…da? 

     Pe de alta parte femeile necasatorite puteau avea oricati parteneri sexuali doreau. In cazul asta le felicit pe cele care luau decizia asta. Ei da, sunt o persoana flexibila si  indemn la decizii luate dupa bunul plac, nu asta inseamna sa-ti traiesti viata fiind autentic?    

     Specific Egiptului antic erau postituatele sacre, a caror haina distinctiva era rochia de culoare albastra din material de tip plasa, impodobit cu margele.

     Multe dintre aceste femei se plimbau pe strada complet dezbracate, isi vopseau buzele in rosu ( dar asta nu insemna ca-mi schimb preferinta pentru culoarea rosie  ) si se tatuau pe sani si pe coapse. Dar un exista dovezi ca ele ar fi fost platite pentru sex si probabil termenul “prostituate” este incorect folosit pentru aceste femei, care indeplineau mai degraba o functie sociala si religioasa. Corect, iata o viziune care trebuie sa ne dea de gandit. 

     Activitatea sexuala premaritala era o obligatie inainte de casatorie.

     Tinerele virgine se alaturau unor grupe de dansatoare sau catarete, si in acest cadru aveau primele contacte sexuale. Daca o fata ramanea insarcinata se intorcea la familia sa, dovedind prin sarcina ca este fertila, ceea ce era un semn al unui statut social inalt.

     Aceste grupari de femei calatoreau mult si erau legate de adorarea zeitatilor responsabile de nastere. Se spunea ca zeitele Isis, Neftis, Meskhelnet si Hegnet se deghizau in dansatoare si calatoreau uneori impreuna cu muritoarele.

     Conceptiile moderne privitoare la prostitutie nu se potrivesc cu cele din Egiptul antic. Femeile pe care acum le numim “prostituate sacre” erau tratate cu mult respect. Pai in zilele noastre putini mai cunosc daramite sa aplice notiunea de….respect. 

     In Egiptul antic existau de asemenea mijloace de contraceptie si se practicau avorturile. Un contraceptiv cunoscut in Egiptul antic erau de exemplu excrementele de crocodil. Unele papirusuri medicale prescriau seminte de salcam amestecate cu miere si lana si introduse in vagin ca mijloc de contraceptie cu durata de 2- 3 ani.

     Poate ca cel mai incitant subiect din acea epoca este reprezentat de o practica controversata in societatea moderna, fiind chiar interzisa prin lege – incestul ( adica relatiile intime intre rudele de gradul I ).   

     Incestul era la moda in Egiptul antic, mai ales in cadrul familiilor regale. Singele regal era transmis de femei, nu de barbati, si pentru a deveni faraon un barbat trebuia sa fie casatorit cu o printesa regala.

     Reprezentarile actelor sexuale in opere de arta sunt multiple in Egiptul antic. Papirusul Turin contine multe desene ale regelui Ramses al II-lea si a multiplelor sale sotii in timp ce faceau dragoste.

     Cu mii de ani in urma insa, aceste obiceiuri erotice erau considerate ceva firesc, iar cei care le-ar fi respins ar fi fost priviti cu reticenta sau dispret, asa cum sunt priviti astazi cei care il practica.

     Astfel, in Egiptul antic incestul era datoria si privilegiul familiei regale. Totul a pornit de la mitologia egipteana, in care zeii se casatoreau cu surorile lor. Cel mai bun exemplu este al lui Osiris, care a avut un copil cu sora lui, Isis. Acest copil se numea Horus si, sub infatisarea unui soim, a devenit simbolul şi protectorul faraonului.

     Urmand exemplu zeilor, faraonul era obligat sa se insoare cu sora lui, aceasta fiind singura cale prin care era considerat un stapan legitim. Averea şi puterea ramaneau in familie. In societatea egipteana, dreptul la tron era transmis fiicei mai in varsta, desi, de regula, femeile nu ajungeau niciodata faraon, fiind doar regine, supuse sotului si fratelui lor.

     Celebra Cleopatra, cunoscuta pentru relatiile ei amoroase cu Iulius Cezar şi cu Marc Antoniu, a fost obligata prin traditie sa se casatoreasca mai intai cu fratii ei, Ptomeleu al XIII-lea si apoi Ptolemeu al XIV-lea.

     Parintii Cleopatrei au fost tot frate şi sora, la fel si parintii lui Tutankhamon. Pentru ca mumia faraonului adolescent a fost descoperita, cu ajutorul testelor ADN au fost identificati si bunicii si parintii sai. La randul sau, cand avea doar 10 ani, el s-a casatorit cu sora lui, Ankhesenpaaten.

     Numeroasele generatii de relatii incestuoase si-au spus cuvantul. Egiptologii care i-au cercetat mumia au observat ca Tutankhamon fusese un copil foarte bolnavicios, suferise de malarie, avea probabil oasele foarte fragile şi era nevoit sa umble intr-un baston.

     Sora lui a pierdut doua sarcini, copiii nascandu-se morti, probabil tot din cauza acestor probleme provocate de legaturi in cadrul aceleiasi familii.

     De cele mai multe ori, cred istoricii, in cazul acestor casatorii incestuoase nu se punea problema iubirii romantice sau a atractiei sexuale dintre cei doi. Unirea era decisa in scopuri politice, religioase sau pentru a respecta o traditie.

     Pentru ca egiptenii credeau in viata sexuala de dupa moarte atasau penisuri false sau mameloane de lemn mumiilor. In viata de apoi acestea urmau sa devina functionale.

     In multe morminte existau si papusi ale fertilitatii, simbol al faptului ca sexualitatea si fertilitatea erau legate intre ele.

     Dar eu gasesc cea mai tare explicatie: poate s-au gandit sa evite o posibila plictiseala a mumiilor.